Glamour şi eleganţă, la Timişoara Fashion Festival

ezentator: Adrian Nartea, actor in “Fetele Marinarului”, prezentator “Inelul cu Diamant” Vedete: Ramona Lazuran, Neacsu Dana (Dj Hara), Iuliana Matei, Cornelia Tihon si Cioara Rosse Maria, Adrian Dumitru, Alexandru Barr Prezentarea designerilor:
1. Mihaela Drafta – Bucuresti www.mihaeladrafta.ro
Colectia: Nr. piese: 20 Nr. manechine: 10 fete Fly Models & Agency, 3 vedete
2. Dana Diaconescu – Bucuresti http://www.damacom.ro/
Colectia: Anotimpuri Nr. piese:10 Nr. manechine: 10 fete Fly Models & Agency
3. Atelier Il Creatore- Oana Comanescu- Bucuresti http://www.ilcreatore.ro/
Colectia: rochii de mireasa
Nr. piese:10 Nr. manechine: 10 fete Fly Models & Agency
4. Radu Cristina Elena – Orastie, Hunedoara
Colectia: For You - blanuri Nr. piese:10 Nr. manechine: 5 fete Fly Models & Agency
5. Istvan Campan – Cluj Napoca
detalii: http://www.stilfeminin.ro/moda-si-frumusete/Istvan-Campan-Blurred-Id-la-Pasarela-2009.html Colectia: Blurred Nr. piese:16 Nr. manechini: 8 baieti Fly Models & Agency
6. Seran Oana – Arad
http://www.oanaseran.com/ Colectia: Image Nr. piese:12 Nr. manechine: 10 fete
7. Tzall – Timisoara
Colectia: TZALL 001 Nr. piese:12
Nr. manechine: 12 fete Fly Models & Agency
8. Hart Design – Adrian Haiduc – Timisoara
www.hartdesign.ro Colectia: bijuterii pentru caini si pisici, bijuterii pentru femei si barbati Nr. piese: 25 Nr. manechine: 10 fete + 3 vedete
9. Guy Laroche
http://www.guylaroche.com/ Colectia: primavara-vara Nr. piese:10 Nr. manechine:10 fete Fly Models & Agency

Prima ediţie a „Timişoara Fashion Festival”, eveniment organizat vineri în clubul No Name, s-a dovedit a fi un succes. Zece tineri desgineri au prezentat ultimele tendinţe în modă, în cadrul colecţiilor de toamnă-iarnă şi de primăvară-vară, în faţa unui public numeros.

Primele manechine au urcat pe scenă cu puţin după ora 20, cu o mică întârziere de care pasionaţii modei nu au părut deranjaţi. Show-ul a fost moderat de Adi Nartea, model şi vedetă TV. Au predominat rochiile de club şi de seară, elegante. Designerii s-au jucat cu materiale şi texturi diferite, iar în cadrul festivalului a fost prezentată şi o colecţie pentru bărbaţi, realizată de designerul Istvan Câmpan, care a pornit de la conceptul... „bărbatului gravid”.
Nu au lipsit nici elementele vestimentare inedite: Oana Şeran a inclus bucăţele de oglindă pe rochiile sale, iar Laura Verdeti şi Gabriela Sîrbu au venit în faţa publicului cu o colecţie cu accente masculine, „Tzall”. În cadrul prezentării Oanei Comănescu, spectatorii au putut admira câteva rochii de mireasă lucrate manual, cu diverse aplicaţii. Poate cele mai apreciate momente ale serii au fost prezentarea colecţiei de bijuterii pentru căţei a designerului timişorean Adrian Haiduc, care s-a ocupat şi de organizarea evenimentului, dar şi colecţia Guy Laroche, adusă în România special pentru festivalul de la Timişoara, care a acaparat privirile publicului.


Acum o sa vedeti poze din colectiile fiecarui designer :)..vizionare placuta!

Marea surpriză a festivalului Timişoara Fashion, care s-a desfăşurat pe 13 noiembrie, în clubul No Name, a fost prezentarea colecţiei de coliere pentru animale de companie, semnate de Adrian Haiduc.

 

Manechinele şi-au făcut apariţia pe podium cu câini de dimensiuni mici în braţe, care purtau la gât coliere de sute de euro. În aplauzele spectatorilor, câţeii au prezentat ultima colecţie de coliere semnată de excentricul designer timişorean Adrian Haiduc. Acesta este singurul designer care realizează accesorii pentru animale de companie.
„Nimic nu e mai frumos decât să fii primul designer român care face bijuterii pentru câini şi pisici”, a declarat Adrian Haiduc.

 

Piesele sunt făcute la comandă şi costă între 250 şi 400euro, însă, în funcţie de comenzi, preţurile pot sări mult în sus. “Perlele şi pietrele semipreţioase sunt montate pe lanţuri de argint, pentru că sunt cele mai potrivite pentru căţei. Aurul este mai fragil. Avem coliere din sidef albastru, perle baston, Frunze de sidef, agath etc”, a mai spus Adrian Haiduc. 

Designerul susţine că are peste 120 de comenzi pentru a realize coliere pentru animanele de companie. Printre cei care şi-au cumpărat deja coliere pentru căţeii lor se află vedeta Playboy, Iuliana Matei şi Dana Neacşu, alias DJ Hara (singura femeia din ţară care mixează toples). Aceasta din urmă a făcut o comandă de acesoriu pentru o broască ţestoasă. 

 

Ultima fiţă în materie de cochetărie a apărut naştere la Timişoara. Vizaţi sunt proprietarii de căţei şi pisici, care pot să-şi împodobească patrupedele cu bijuterii din perle, corali şi pietre preţioase.

Originala idee îi aparţine designerului timişorean Adrian Haiduc, care doreşte să expună ineditele giuvaiere pentru căţei şi pisici la un festival al modei ce va avea loc în Timişoara pe 13 noiembrie. "Nimeni în România nu a făcut astfel de creaţii, eventual au vândut diverse zgărzi cu cristale. Consider că animăluţul de companie este, prin natura sa, bijuteria stăpânului său, dar ca să strălucească are nevoie, la rândul lui, de o bijuterie la gât, care îl înnobilează”, este de părere designerul.
Bijuteriile pentru căţei şi pisici marca Adrian Haiduc costă între 150 de lei şi 3.000 de euro. Ele sunt prevăzute cu perle de Hawaii de forme sau dimensiuni ieşite din comun - kaihi – "aripi de înger” - sau  crengi de corali mixate cu pietre preţioase colorate. "Şi în cazul patrupedelor respect trendul lansat pe podiumurile de modă în ceea ce priveşte bijuteriile anului: jocul de perle cu pietre semipreţioase. Tendinţele sunt în jurul perlelor ovale, mixate cu  agate şi onix negru. Fiecare colier are şi un pandantiv, de regulă câte o floare sculptată în sidef, completată cu alte perle”, a mai spus Haiduc.
Chiar dacă încă nu au fost lansate oficial pe piaţă, designerul timişorean spune că are foarte multe comenzi: 70 de astfel de accesorii preţioase pentru căţei şi 11 pentru pisici. După festivalul modei de la Timişoara, colierele "miau-miau" vor fi comercializate în petshopuri şi magazine de bijuterii din Timişoara, Bucureşti, Cluj, Râmnicu Vâlcea, Brăila, Iaşi, Baia Mare şi Oradea. Cele mai multe comenzi sunt pentru bichoni, pincher pitici şi buldogi francezi.

   

 

 

O istorie a presei de moda

 

Desi odata cu explozia Internetului unii anuntau moartea presei scrise si in special a celei de moda cand toate prezentarile sunt accesibile online la scurt timp dupa show realitatea ne ofera exact contrariul. Numarul revistelor care abordeaza moda a crescut simtitor in ultimii ani iar explozia presei feminine din Romania este doar un mic exemplu. In paralel moda a depasit de ani buni frontierele revistelor glossy si este integrata in toate palierele pana chiar in revistele de arta contemporana sau cele dedicate antichitatilor.

Acum 300 de ani moda evolua mai lent iar raspandirea ei se facea cu pasi mici. In secolul XVII moda nu dispunea decat de 2 modalitati majore de reprezentare: spectacolul curtilor regale a carei eleganta era un model universal valabil si reprezentatiile teatrale frecventate de un mare numar de oameni. La sfarsitul domniei lui Ludovic al XIV-lea si inceputul sec al XVIII-lea 

aproape tot ce se facea in moda era de provenienta pariziana, iar cele 2 modalitati de raspandire a ideilor erau gravurile si papusile, un fel de manechine ale tendintelor in moda. 

La sfarsitul sec al XVIII-lea apar primele jurnale de moda, gravurile lor cunoscand un imens succes: Galerie des Modes et des Costumes Français (1778-1787). Desenele erau acompaniate de descrieri savante si pitoresti. In sec al XIX-lea jurnalele de moda devin tot mai numeroase si diversificate. Plansele sunt concepute de desenatori celebri. Textele informau asupra vietii mondene si toaletelor noi remarcate la teatre sau baluri. Cu timpul, tariful lor creste, apar pagini colorate si spre 1880 se publica tipare la comanda. Clientela era in mare masura provinciala, iar unele jurnale de moda pariziene au editii germane sau engleze. Dintre acestea putem aminti:

Le Journal des Dames (1825) - a carei misiune principala este difuzarea de modele spre a fi reproduse de croitorese

La Mode (1829) - cu un caracter mai literar in care publica Balzac sau Victor Hugo

La Toilette de Psyché (1834) - distribuie papusi-gravura

La Sylphide (1839) – are pagini parfumate

Le Moniteur de la Mode (1843) - apare de 3 ori pe luna si in 1913 are 8 editii straine

La Mode Illustrée (1860) - hebdomadar cu modele ce pot fi realizate de cititoare

La Mode Pratique. 

 

Unele mari ziare au suplimente de moda: La Mode du Journal (1896), Figaro Modes (1903). Simultan se specializeaza revistele: pentru coafori, modiste, blanari, marochinieri. Intre 1871 si 1908 apar 180 de reviste de moda din care 113 la Paris si aproape 30 destinate doar celor din bransa, precursori ale revistelor profesionale. Marile ziare aveau si ele cronicarii lor de moda care prezentau informatii de ultima ora: Combat, le Monde, Libération, sau Paris Match, Jours de France, Points de Vue, Images du Monde, Figaro, Illustration.

Spre 1890, fotografia incepe sa fie folosita, inlocuind treptat acuarelele rafinate. Hainele erau purtate de femei cunoscute in lumea mondena, in special comediene. Revista Les Modes (1901) si geamana ei le Théatre publica numeroase poze cu vedete si una dintre cele mai mediatizate era Mistinguett. Tot acum se obisnuieste a se indica numele creatorului de moda. Paul Poiret, in timpul ascensiunii sale triumfante, a sustinut desenatori a caror stil era cu totul diferit de gravurile secolului trecut. El apeleaza la Paul Iribe si apoi la Georges Lepape, in 1907 si 1908, pentru a publica doua albume consacrate modei sale. Imaginile sunt liniare si lucrate in tehnica plata permitand prezentarea rochiei intr-o maniera foarte precisa. Acest procedeu a fost folosit de reviste de lux care au disparut dupa razboi: Journal des Dames et des Modes si Gazette du Bon Ton, sau Art Goût Beauté (1920-1935). O data cu anii ’20, se acorda o mare importanta esteticii generale, iar dupa Primul Razboi Mondial apar in presa franceza noi publicatii ca si revista americana Vogue, care din 1920 lanseaza o versiune franceza, specializata in actualitati mondene si ultime "inventii" ale elegantei.

 

L’Officiel de la Couture si Harper’s Bazar si-au datorat calitatea in principal colaborarii cu mari fotografi: Edward Steichen, Horst, Cecil Beaton, André Durot, baronul de Meyer. Noile colectii erau prezentate in martie si octombrie, rochiile de mireasa in mai, vanatoarea in septembrie, balurile in ianuarie, prezentind astfel un tablou fidel al ocupatiilor elegantelor din buna societate. Plansele in culori erau adesea in tehnica de acuarela, in care se remarca din 1936 Christian Bérard, alaturi de ele existau fotografiile vedetelor. Clientelei familiale ii erau destinate jurnale mai putin luxoase, Le Petit Echo de la Mode (1880), Le Jardin des Modes (1923), Modes et Travaux (1919), cu tipare, sugestii de tricotaje si broderie, dand impresia femeilor ca pot urmari moda Haute Couture in variante simplificate si accesibile.

Dintre marile reviste de moda, cateva au avut un impact extraordinar asupra publicului:

Harper’s Bazaar a fost creat in 1913 de Wiliam R. Hearst pentru a face concurenta revistei Vogue. In 1916 este prima care publica un model de Chanel, iar sosirea in 1939 a lui Carmel Snow schimba radical politica editoriala, paginile revistei se deschid unor artisti renumiti ca Dali, Cocteau, Duffy, Chagall, se acorda o mare importanta fotografiei (Man Ray). Richard Avedon devine in 1946 fotograful revistei. Rubrica Dianei Vreeland din anii 30 va schimba radical modul de abordare a modei.

 

Vogue este o revista americana fondata in 1892 de Arthur B. Turmure si cumparata de Condé Nast in 1909, cand are cel mai mare tiraj al revistelor de moda generand un adevarat imperiu, desi se adreseaza unui public elitist. In 1916 si 1918 apar editiile engleza si spaniola. In timpul Primului Razboi Mondial sprijina moda pariziana printr-un sindicat care sa lupte contra copiilor ilicite. Colaboreaza cu mari fotografi: Wiliam Klein, Richard Avedon, Jean Louis Sieff, Helmut Newton.

Elle a fost creat de Hélène Gordon Lazareff in 1945, dupa experienta ei in SUA la Harper’s Bazar si New York Times Magazine, in ideea unei reviste complete care se adreseaza asteptarilor si dorintelor cititoarelor. Initial lunara, devine hebdomadara pentru a fi mai aproape de public propunand rubrici diverse: teatru, cinema, curier sentimental. In anii ‘50 contribuie foarte mult la evolutia modei spre prêt-à-porter, promovand stilul sportswear si propunand saptamanal modele adaptate vietii active. In anii ‘60 consacra 52 de numere prêt-à-porter-ului iar modelele propuse sunt preluate de marile magazine Galeries Lafayettes, Printemps, Prisunic. Propune promotii speciale semnate de mari creatori de moda.

 

Marie Claire, revista hebdomadara, a fost lansata in 1937 cu o aparenta de lux si preturi mici. Din 1968 se doreste ecou al luptei de emancipare feminina iar in anii ‘80 are 10 editii regionale si numeroase internationale. Ea a reprezentat o noutate: nu era doar un jurnal de moda, ci cuprindea rubrici diverse, retete, nuvele, curierul cititorului.

Jardin des Modes a fost lansat in 1922 sub sloganul de “revista de lux intr-adevar practica”. Modelele sunt desenate de mari ilustratori, colaboreaza cu artisti renumiti (Sonia Delaunay). Din 1952 reprezinta oficial linile prêt-à-porter, din 1961 colaboreaza cu fotograful Helmut Newton devenind cu timpul un jurnal de informatie despre moda, design, arhitectura, arte, tendintele Couture si Prêt-à-Porter, adrese si preturi.

Din anii ‘60 apar alt gen de reviste, adresate nu clientelei femine, ci detaliantilor, pentru a le ghida alegerea modelelor. Modelul ales era desenat si nu fotografiat, conferindu-se un caracter mai profesional. Astfel apareau primele crochiuri de tendinte, un ghid inestimabil in aprecierea modei sezonului urmator. 

 

Un alt gen de documentatie o reprezentau cataloagele ilustrate ale marilor magazine, trimise clientelor pentru a prezenta colectiile. Cele mai bune cliente primeau la inceput de sezon un catalog consistent care cuprindea ultimele noutati si pretul lor. Azi, ele au fost inlocuite de cataloagele de vanzare prin corespondenta ca si Les Trois Suisses, la Redoute (Quelle, Neckerman in Germania). Ele erau consiliate de biroruri de stil si propuneau piese ale creatorilor in voga din Paris, vandute la preturi mai mici ca cele din propriile magazine ale creatorilor.