DESIGNUL. PROCES, INOVAŢIE ŞI AUTENTICITATE

Putem defini designul?

Când auzim cuvântul design, instantaneu avem o multitudine de indicii şi de întrebări ce se agită simultan în minte. Această agitaţie de repere şi de necunoscut provoacă de cele mai multe ori confuzie. Avem nevoie de o clarificare. Are designul limite ? Ni se confirmă constant, atât nouă specialiştilor cât şi beneficiarilor, că designul este un domeniu larg în continuă expansiune şi că este dificil de trasat limite. Ceea ce inseamnă că este o specialitate extrem de flexibilă, aproape organică. Se mulează nevoilor societăţii actuale iar pe cele ale societăţii viitoare le anticipează. Designerul este vizionarul de care orice fabricant are nevoie imperativă pentru a putea evolua şi inova.

Ce face designerul mai concret ?

Designerul în primul rând observă, analizează, apoi imaginează, schiţează, machetează, modelează şi prototipează. Designerul trebuie să aibă o viziune largă asupra lumii ce îl înconjoară pentru a o putea modela. Există foarte multe ramuri ale designului printre care putem sublinia câteva mai importante : cel mai popular este designul grafic (afiş, identitate de corporaţie, tipografie) ; printre categoriile mai recente din sfera designului grafic se află designul de pagini web numit de altfel şi « webdesign ». Mai « misterios » pentru publicul larg este designul industrial (conceperea obiectelor şi a ansamblurilor de obiecte de care omul are nevoie şi cu care acesta interacţionează : mobilier, corpuri de iluminat, acesorii, electrocasnice, obiecte decorative, obiecte promoţionale, ce se proiectează pentru producţie în serie largă sau limitată). Designul de interior se ocupă cu amenajarea spaţiilor interioare pentru o mai bună utilizare a acestuia, armonizarea obiectelor, a mobilierului şi a stilulrilor. De asemenea mai puţin cunoscut în România este designul urban, unde designerul se ocupă de toate obiectele spaţiului urban : cabine telefonice, bănci, locuri de joacă pentru copii.

În România termenul de design a apărut mult mai târziu în anii 70, spre deosebire de Occident, unde designul isi face apariţia treptat o dată cu industrializarea şi cu înfiinţarea Şcolii de Arte Aplicate de la Bauhaus în 1919. Din păcate industria româneasca nu este pregătită să recunoască designul. Ne aflăm încă într-o fază de educare a societătii despre ceea ce înseamnă designul. În acelaşi timp putem afirma despre definirea designului că este mereu în stadiul de completare datorită rapidităţii de mişcare a domeniului. Voi face o mică iniţiere în metoda desfăşurării unui proiect de design industrial.

Cum putem descrie procesul unui proiect de design industrial? Este important să cunoaştem diferitele etape în realizarea unui proiect de design pentru a conştientiza valoarea şi consistenţa domeniului.

În primul rând este identificată problema. În unele cazuri designerul trebuie să inventeze un nou produs. În alte cazuri designerul va trebui să reproiecteze un produs existent sau un element al acestuia. De asemenea, designerii pot îmbunătăţii un produs existent. Identificarea problemei se poate face printr-un « brief »(chestionar) sau pentru cazuri mai complexe printr-o analiza SWOT. Pe lângă acest brief sunt luate în consideraţie funcţia obiectului, aparenţa, materialele, construcţia, siguranţa acestuia. Urmatorul pas este generarea unor piste posibile de catre desginer. Primele schite nu sunt foarte detaliate. Apoi se selectează una din directii analizand: ce matriale sunt disponibile, timpul necesar pentru constructia solutiilor. Aceasta analiza duce la alegerea celei mai potrivite soluţii. După alegerea unei soluţii se trece la aprofundarea uneia din idei prin detalierea desenului, prin cotarea parţială, indicarea posibilelor materiale, ce finisare este necesară. Apoi se trece la realizarea unei machete sau chiar a prototipului. Prototipul este varianta în mărime naturală a obiectului proiectat aproape identic cu obiectul ce va intra în producţie. Printre ultimele faze ale proiectului se afla testarea şi evaluarea. Designul creat trebuie să raspundă la întrebarea : va funcţiona ? Daca proiectul corespunde, va fi lansat în producţie.

Tendinţe în design ? Designul are tendinţe precum cea specifică modei de formă şi estetică dar nu exclusiv. Tendinţele designului sunt în primul rând proiecţiile vizuale ale unui proces intelectual asupra unei probleme. Putem distinge două tendinţe în designul actual:

Designul lux, fashion, ce contribuie la intreţinerea visului societăţii ce tinde tot mai mult spre expansiunea luxului…luxul accesibil ce favorizează consumul excesiv de produse pur şi simplu dintr-o necesitate estetică şi « de imagine socială »…de «look ». De multe ori credem că designul este scump si pentru elite şi în acelasi timp societatea actuală pretinde individului să fie o elită (politica concurenţei a capitalismului) .Ni se prezintă mereu obiectele de design în relaţie cu personalităţi sau staruri. Unii producatori caută noi strategii pentru a-şi lărgi producţia iar una dintre ele este aceea de a creea idealuri comerciale. Din păcate cu ajutorul marketingului şi a publicităţii chiar reuşeşte, transformând personalităţi diferite în stereotipuri.

Designul eficient îşi direcţionează exigenţa spre sfera umană - socială – ecologică- pentru o evolutie constientă si benefică. Designerul din a doua categorie se concentrează pe probleme de ecologie, de inovaţie, de evoluţia ideilor, de responsabilitate fată de societate, de conţinut şi nu doar de suprafaţă. Tendinţa în designul eficient contemporan este de a se implică tot mai mult în zona de experiment, inovaţie, cercetare stiintifică, energii recuperabile, futurologie. Este prezent si se implică activ în cercetări ştiinţifice interdisciplinare.

Autenticitatea în design
Falsurile sau copiile inexacte ale adevăratelor concepte de design duc la perimarea scopului iniţial al proiectului şi la poluare intelectuală şi materială. Trăim într-o societate de consum într-o decădere vizibilă pentru producător (costurile de producţie cresc vizibil datorită globalizării) dar insesizabilă pentru cumpărator. De fapt supraproducţia cere un supraconsum de energie iar viitorul nu este luminos în această privinţă. Designerul trebuie să işi reamintească rolul fundamental al designului : acela de a creea pentru om. Şi de aceea trebuie ca designerul împreună cu producătorul să îşi asume responsabilitatea faţă de ceea ce crează şi produc.