Un model greu de urmat

Finalul, cand a fost anuntat, nu a fost surprinzator ci mai curand rusinos. In urma cu o saptamana, casa pariziana de moda Chloe a anuntat ca Paulo Melim Andersson, directorul sau artistic, va renunta la aceasta pozitie dupa numai trei sezoane.

"Paulo este un designer cu adevarat talentat si dorim sa ii multumim pentru contributie... Sunt increzator ca va avea o cariera stralucitoare in continuare", a declarat intr-un limbaj de lemn Ralph Toledano, presedintele Chloe, zambind politicos in timp ce rasucea, metaforic, pumnalul in spatele lui Andersson.

Desigur, existasera probleme la Chloe. Dupa plecarea uber-popularei Phoebe Philo, sub a carei indrumare casa de moda devenise alegerea nr. 1 a tinerelor fashioniste si a celebritatilor fotogenice, lumea traia cu impresia ca  brandul Chloe nu mai este ceea ce a fost. 

International Herald Tribune a ajuns sa descrie cea mai recenta colectie (toamna-iarna 2009/09) prezentata la Paris drept "ciudata", in timp ce Cathy Horyn, fashion editor pentru New York Times, s-a exprimat mai brutal: "Paulo Melim Andersson nu poate crea un stil care sa fie unic pentru Chloe si nici macar interesant."   

Intr-un interviu pentru aceeasi publicatie, Harriet Quick, fashion features editor pentru Vogue, spunea ca "gasirea unui inlocuitor pentru Phoebe (Philo) a fost incredibil de dificila. Ea a reprezentat intr-atat de mult viziunea stilului pe care l-a popularizat! A fost puternic asociata unor piese Chloe pe care lumea l-a indragit, cum ar fi bluzele frumoase, pantalonii superbi si toata acea atitudine feciorelnica si inocenta. Paulo a incercat sa ii dea o tusa artistica prin intermediul unor tehnici de taiere complexe, lucru care unora le-a placut iar altora nu."

Bridget Cosgrove, buying director al lantului de magazine de lux Matches, recunoaste ca a existat o "ingrijorare crescanda" in randul retailerilor in momentul in care Philo a parasit casa de moda in 2006. "Da, vanzarile au fost in declin in acea perioada. Cand Paulo a inceput sa lucreze, s-a trezit intr-o pozitie nefericita pentru ca trebuia sa fie diferit pentru a putea sa impinga vanzarile, dar in acelasi timp se simtea fortat sa nu renunte la stilul original Chloe."

Aceste declaratii nu fac decat sa sumarizeze ceea ce a devenit o problema in industria modei, una care este evidenta in mod particular in acest sezon. Cum procedezi pentru a urma un model (concret, stilul impus de un designer), a pastra clientii fericiti si a mentine identitatea casei de moda, fara sa renunti la cliseele din trecut?


Numai in acest sezon, Marco Zanini a preluat conducerea artistica la Halston, Stuart Vevers a devenit director de creatie la Loewe, Avshalom Gur semneaza creatiile pentru casa Ossie Clark, Esteban Cortazar a inceput munca la Emanuel Ungaro iar Alessandra Facchinetti paseste pe urmele maestrului Valentino, fiecare dintre acestia cu diferite nivele de succes.


Ca si cum ar mai fi fost nevoie sa aminteasca cuiva de capriciile industrei modei si de lipsa de siguranta a unui post de director de creatie, Alessandra Facchinetti este cea care a lucrat anterior la Gucci dar a fost concediata dupa doua sezoane, pe motiv ca creatiile sale nu erau suficient de... Gucci.

La polul opus, piesele lui Gur pentru Ossie Clark au fost descrise ca fiind potrivite numai la petreceri tematice disco sau legate de anii '70, altminteri imposibil de purtat. Colectiile lui Vevers pentru Loewe, cel putin, au reusit sa fie atat elegante cat si sa pastreze identitatea specifica brandului. Totusi, tuturora le-a fost clar faptul ca designerul a avut o treaba relativ usoara, deoarece stilul casei spaniole este mai putin definit si, prin urmare, mai putin restrictiv decat al casei Ossie Clark. Vevers a stiut foarte bine ce fel de obstacole va avea de trecut, avand experienta de acum trei ani a preluarii casei Mulberry de la designerul sau original si foarte popular, Nicholas Knightley. 

"Exista o doza de stangacie cand preiei pozitia cuiva dar sunt un designer caruia ii place sa lucreze cu elementele deja existente ale unui brand", spune Vevers. "Am propria mea estetica, dar nu este atotcuprinzatoare si o folosesc pentru a imbunatati ceea ce exista. La final este vorba de contributii 50-50."


Facchinetti par sa fii gasit acelasi delicat echilibru in colectia sa de toamna-iarana pentru Valentino. Dupa prezentarea acesteia, Giancarlo Giametti, partenerul de afaceri al designerului, a declarat fericit ca Facchinetti "si-a respectat maestrul dar colectia a fost frumoasa si moderna."

f

Este un compromis dificil pentru o casa de moda. Pe de o parte, aceasta are nevoie de un designer nou, care sa atraga un public proaspat si o noua clientela interesate de marca respectiva. Pe de alta parte, nu vrea sa angajeze pe oricine, riscand astfel sa isi distruga valoarea si sa isi pateze trecutul stilistic. Givenchy, de pilda, are o asemenea istorie zbuciumata. Atat Alexander McQueen cat si Julien Macdonald au lucrat pentru casa de moda franceza si nici unul dintre ei nu au pastrat amintiri deosebit de placute despre acea perioada. Actualul designer, Riccardo Tisci, a alienat criticii cu pantalonii lui skinny cu turul coborat si cu sandalele gladiator - elemente care nu se impaca cu imaginea rochiilor feminine, elegante pe care Hubert de Givenchy le-a creat pentru Audrey Hepburn. Motivul pentru care marci precum Givenchy au fost atat de interesante si cautate cand au aparut este ca tinutele create pareau noi - dar asta nu inseamna neaparat ca actualii clienti doresc sa fie vazute ca avangardiste. Pana la urma, daca un designer modernizeaza prea mult stilul unei case moda, acesta nu mai arata ca originalul.

Pe de alta parte, daca este atat de dificil sa continui, de ce sa nu inchizi respectiva casa de moda in momentul in care designerul renunta sau pleaca? "Problema cu aceste case vechi de moda, in special cu cele pariziene, este ca partea de retail este deja bine stabilita: magazinele, diviziile de cosmetice, parfumurile", spune Quick. "Din punct de vedere financiar, acestea sunt felii foarte importante ale unei afaceri pe care nimeni nu s-ar gandi sa o inchida de la o zi la alta."


Un designer care a reusit sa combine respectul fata de trecut cu elemente moderne este, in aprobarea tuturor, Nicolas Ghesquiere, care lucreaza pentru casa Balenciaga din 1997. Prin formele lor ovoidale si tesaturile luxoase, creatiile sale sugereaza influenta originalului Cristobal Balennciaga, avand in acelasi timp un aer indiscutabil modern. Stefano Pilati la Yves Saint Laurent, Alber Elbaz la Lanvin si Olivier Theyskens la Nina Ricci sunt trei designeri care au izbutit sa imbine aceleasi lucruri in creatiile lor.


Din pacate, nimic din cele de mai sus nu il vor consola pe Andersson. Partea cu adevarat rusinoasa este ca ultima sa colectie a fost perceputa de multi ca fiind cea mai buna de pana acum si cea mai apropiata de spiritul Chloe. "Este nevoie de timp pentru ca un designer sa isi gaseasca drumul, dar in climatul economic actual exista o constrangere pentru a grabi acest lucru," mai spune Quick.


Asadar, acum este randul tinerei creatoare Hannah MacGibbon sa arate ce poate. Asteptarile sunt mari, deoarece britanica a lucrat anterior pentru Chloe in perioada in aceeasi perioada cu Phoebe Philo - iar Toledano a subliniat acest lucru in declaratia sa: "Hannah a fost o parte integrala a companiei noastre timp de multi ani si asteptam cu nerabdare rezultatele viziunii sale creative pe care o va aduce in lumea Chloe." Cuvintele pe care Toledano le-a subliniat au fost, de fapt, "lumea Chloe" si nu "viziune creativa".